fbpx
Manastirea Sinca Veche Brasov

Templul Ursitelor – magie in Sinca Veche, jud. Brasov

Sapata in piatra, manastirea Sinca Veche sau Templul Ursitelor cum mai este cunoscuta are o singura sursa de lumina: o gaura in tavan. Numai trecerea de la lumina la intunericul intrarii si apoi iar la lumina dinauntru este suficienta pentru a-ti crea senzatia ca ai ajuns intr-un loc magic. Ce se gaseste inauntru intregeste aceasta senzatia.

Templul Ursitelor locatie

Drumul de la Zarnesti la Sercaia, cel care ocoleste Brasov-ul si merge mai departe spre Sibiu,  strabate niste peisaje superbe, destul pustii si trece, aproape de Sercaia, prin Sinca Veche. Biserica rupestra Sinca Veche nu se afla in sat, dar in dreptul bisericii ortodoxe de pe soseaua principala un indicator cu „Manastire rupestra” arata la stanga. Soseaua pana la manastire este asfaltata, dar destul de ingusta. La cateva sute de metri de iesirea din sat, pe partea stanga a drumului, se afla o parcare. Un indicator indruma vizitatorii spre doua directii: Grota Sinca veche si Manastire. Pentru a vizita templul Sinca veche se merge spre grota.
Masina se poate lasa in parcare si de acolo se merge pe jos, spre crucea mare alba. In mai putin de 5 minute se ajunge la intrarea in grota. Acesta este unul dintre cele mai misterioase locuri din Romania si una dintre cele mai interesante manastiri de pe langa Brasov. Este suficient sa intri ca sa intelegi de ce.

In Templul Ursitelor, manastirea din Sinca Veche

Templul Ursitelor la prima vedere nu are nimic de-a face spiritualitatea. O prelata neagra ce se vede in stanga potecii, la baza dealului Plesu, acopera intrarea, facand-o sa semene mai degraba cu o baraca sau un santier.

Sinca Veche program:

Programul de vizitare pentru Templul Ursitelor este intre 8:00 si 20:00 si este afisat chiar la intrare.

Sinca Veche harta:

View Larger Map

Prima data cand am intrat am simtit putin frica atunci cand am pasit in intuneric. Racoarea ce venea dinauntru nu a facut decat sa amplifice senzatia de teama. Dar dupa ce am pasit mai increzatori am ajuns in prima incapere a bisericii, cea cu „fereastra” in tavan.Interiorul este galbui, numai din piatra si exista doua altare, cate unul in fiecare camera, langa care mai sunt sapate cateva desene pe pereti. In rest ard cateva lumanari si pe o stanca sunt lasate multe hartiute impaturite, cu acatiste. Biserica este micuta si nu arata deloc ca cele ortodoxe clasice. Inauntru se gasesc si alte semne sapate in pereti, semne care nu au nimic de-a face cu ortodoxia (crucea lui David sau Yin si Yang).
In jurul ei a fost amenajata si o gradina in care se mai gasesc cateva sculpturi in lemn, o cruce si un izvor. Merita sa planifici mai mult timp de petrecut aici pentru o plimbare prin parcul dimprejur, o urcare pe dealul Plesu si o explorare prin padure pana la manastirea Sf. Nectarie, construita doar in urma cu cativa ani.
Biserica Sinca Veche este cunoscuta ca fiind locul in care se implinesc dorinte si se inatmpla minuni. Trebuie sa stai in dreptul razei de lumina ce intra prin grota ursitelor si sa-ti rostesti dorinta. Legenda spune ca aici au avut loc si fenomene paranormale. Dar chiar nu este nevoie sa fii martorul vreunuia pentru a te simti intr-un loc magic la Sinca Veche.

Si daca tot esti prin apropiere, mai poti vizita:

Un comentariu la „Templul Ursitelor – magie in Sinca Veche, jud. Brasov”

  1. Templul iniţiatic de la Şinca Veche
    Templul este format din două stânci poziţionate pe direcţia vest-est, scena întregului ritual desfăşurându-se spre sud.
    Stânca din vest, având rolul de zona profană, prezintă în partea stângă nouă trepte săpate în piatră, care asigurau urcarea spre o a zecea treaptă mai lată, cu rol de platformă pregătitoare. Alte două trepte asigurau accesul spre cel mai înalt punct al templului, o a doua platformă, zona în care se producea iniţierea. De aici, cinci trepte săpate în partea dreaptă a stâncii, asigurau coborârea şi, ocolind stânca, se părăsea locul sacru prin întoarcerea la puctul iniţial.
    Stânca din est avea rol de zonă sacră, fiind dedicată Marii Preotese. Pe tot parcursul ritualului, aceasta stătea în picioare într-o zonă special amenajată, sub forma a două degajamente săpate în partea stângă a stâncii din est, prea mici pentru a avea rolul unui tron, dar suficient de late pentru a se putea sta în picioare. Două trepte, săpate de asemenea în piatră, asigurau, prin coborâre, accesul la cele două degajamente.
    Cele două stânci sunt separate de un şanţ suficient de accentuat pentru a sugera delimitarea strictă a celor două zone.
    Întregul perimetru al zonei consacrată desfăşurării ritualului sacru era luminată de focurile amenajate în patru vetre săpate direct în stânca din zona profană: o vatră al cărui foc lumina accesul la prima scară formată din cele nouă trepte, alte două vetre poziţionate de-o parte şi de alta a platformei de pregătire, ultimul loc aparţinând vieţii profane, înainte de a primi iniţierea, iar ultima vatră asigurând lumina pentru scena centrală a ritualului, momentul în care persoana iniţiată se afla faţă în faţă cu Marea Preoteasă. Ultima vatra, cea mai mare dintre cele patru, este poziţionată astfel încât lumina focului înteţit să orbească, pentru moment, privirea persoanei iniţiate şi astfel, să nu poată privi direct spre Marea Preoteasă.
    Şi la Şinca Veche, templul format din ansamblul grotelor şi terasa unde se desfăşura cultul sacru poate să aparţină vremurilor în care timpul era “viu”, controlat şi măsurat cu ajutorul fazelor lunii, iar simbolurile lunare şi cele ale fertilităţii coexistau. În punctul central cel mai înalt al faţadei în care sunt săpate grotele templului se află cioplită în piatră o semilună aflată la primul sau ultimul pătrar. Iar faptul că această imagine se află la marginea accesibila a peretelui faţadei, este foarte posibil să mai existe şi alte simboluri sau imagini acoperite de structura ridicată cu rol de protecţie.

    Răspunde

Lasă un comentariu