Castelul Rosu de la Hemeius, jud. Bacau

Castelul Rosu de la Hemeius

Bacau nu este neaparat pe lista mea cand ma gandesc la destinatii de vacanta. Am descoperit Castelul Rosu din Hemeius, aflat chiar langa Bacau, cand am participat la o nunta in oras. Mirii au ales locul acesta pentru pozele de nunta, dar ne-au avertizat dinainte ca vom merge in Gradina Botanica. Despre castel nu au suflat nicio vorba si nici nu au stiut sa-mi dea detalii.

Castelul Rosu de la Hemeius

Drumul pana la Bacau, 300 de km pe o banda jumate, l-am parcurs prima data ca invitati la nunta unor prieteni. Dupa ceremonie ne-am urcat in masina si ne-am indreptat spre comuna Hemeius pentru poze. Pe partea stanga a drumului de la Bacau la Piatra Neamt, in Lilieci, comuna Hemeius, se intinde al doilea parc dendrologic din Romania, ca marime. In zona este considerat un loc perfect pentru pozele de nunta. Ajunsi acolo, am mai dat peste 2-3 mirese, semn ca parcul acesta este un fel de Arc de Triumf in Bucuresti.
Dupa 200 de poze facute pe aleea principala din parc ne-am indreptat spre mijlocul lui unde se inalta un castel rosiatic, aproape ruinat, Castelul Rosu din Hemeius. Zidurile lui inca se aflau in picioare, dar ferestrele erau acoperite cu scanduri si unii pereti din interior se prabusisera. Castelul Rosu a fost construit in 1864-1866 de familia Pascanu, iar cand domeniul de la Hemeius a intrat in posesia Luciei Schonburg-Waldenburg, aceasta a inceput amenajarea parcului aducand diverse specii exotice de arbori. El este cunoscut ca locul in care s-a filmat Dumbrava Rosie.
Pe vremea cand l-am vizitat nu eram atat de pasionata de ruine de cetati si conace uitate, dar tot a reusit sa ma impresioneze. Mi-a placut insa mai mult parcul dimprejurul lui, pe care localnicii il cunosc ca fiind Statiunea de cercetari silvice. Am vazut acolo o multime de copaci diferiti si plantatii intregi de trandafiri in diverse culori. Castelul Rosu de la Hemeius a avut aceeasi soarta ca mai toate bijuteriile arhitectonice de la noi: a fost confiscat de comunisti si transformat in Statiune de cercetari silvice, ca mai apoi sa fie abandonat si lasat prada degradarii. Cladirea nu se poate vizita si, astazi, din ruinele lui, poti doar sa-ti dai seama ce a fost odata aici. Ramane insa parcul dimprejur, amenajat si ingrijit, excelent pentru o plimbare in natura.
Castelul Rosu de la Hemeius a avut soarta altor castele si palate din Romania, ramanand in ruina in urma folosirii lor inadecvate.

Biserica fortificata din Cisnadioara

Biserica fortificata Cisnadioara
Sibiul mi-a fost gazda inca din copilarie, asa ca-i fac cel putin o vizita pe an. Si pana nu demult imi placea atat de tare aici ca eram in stare sa petrec o saptamana intreaga plimbandu-ma in zona pietonala din centru fara sa ma plictisesc. Dar vremurile se schimba si oamenii se schimba, iar intr-o zi Sibiul nu mi-a mai fost de ajuns – am inceput sa-I explorez imprejurimile. Si primul loc ales a fost Cisnadioara. Aflasem ca la Cisnadioara se afla o biserica fortificata/ cetate/ castel – nu-mi era clar ce, dar interesul imi fusese trezit.

La cetatea/ castelul/ biserica fortificata din Cisnadioara

Am ajuns la Cisnadioara intr-un weekend mohorat de Septembrie pe drumul dinspre Rasinari. Stiam ca Cisnadioara este frumoasa toamna, ca si alte locuri din Romania. Nu ne-a fost greu sa gasim centrul si intrarea spre atractia principala din zona. Am platit biletul in parcare, am primit cheia cetatii si trecand pe sub poarta de lemn care ne instiinteaza ca am ajuns la “Michelsberg Burg” am inceput urcusul prin padure.

Dupa 10 minute intram pe poarta joasa in curtea bisericii. La Cisnadioara este de fapt o bazilica romanica imprejmuita de ziduri de piatra, deci nu un castel sau o cetate. Construita in secolul XII, ea a apartinut de abatia cisterciana de la Carta. Numele ii este dat de dealul pe care a fost construita – Dealul lui Mihai.

Cheia pe care o primisem de jos ne-a ajutat sa intram in biserica. Inauntru sunt adapostite pietre funerare ale soldatilor din Primul Razboi Mondial. Interiorul nu aduce deloc cu cel al unei biserici si intr-adevar astazi este folosita si pentru concerte, piese de teatru si expozitii de arta.Am incuiat usa la plecare, dar am mai petrecut cateva momente in curte.

Zidurile care o inconjoara sunt inca in picioare, dar pe desupra lor se poate admira privelistea din jur – casele din Cisnadioara la poalele dealului, Cisnadie mai departe si in zare Sibiul.Vizita la biserica fortificata din Cisnadioara a fost scurta, dar locul nu cred ca este cunoscut de turisti asa ca ne-am putut bucura aici de liniste si privelisti frumoase fara sa fim deranjati. Si daca aveti drum prin zona e pacat sa nu opriti ca sa vedeti ce se ascunde de fapt in Cisnadioara – o cetate, un castel sau o biserica fortificata?

Biblioteca Gheorghe Asachi din Iasi – in topuri internationale

Biblioteca Gheorghe Asachi Iasi
Am ajuns tot cu treaba in targul Iesilor si pentru ca data trecuta vizitasem principalele obiective am inceput sa ma documentez pe net ce ar mai fi de vazut. Am dat intamplator peste un top al celor mai frumoase biblioteci din lume si cand am vazut ca intre ele apare si biblioteca Gheorghe Asachi din Iasi am pornit in cautarea ei.

Cum se ajunge la biblioteca Gheorghe Asachi din Iasi?

Primul raspuns care imi vine in minte la aceasta intrebare este “cu peripetii”. Cautand pe net adresa bibliotecii am constatat ca este chiar in centru, asa ca aproape alergand am ajuns inainte de ora inchiderii la Biblioteca Judeteana “Gheorghe Asachi” de pe Stefan cel Mare si Sfant. Asa aparea marcata pe google, deci nu mica ne-a fost mirarea cand am constatat ca nu aici e ce cautam. Bibliotecarul ne-a spus ca de fapt ce cautam noi se afla in incinta facultatii tehnice “Gheorghe Asachi”.
Ne-am intors la prietenul Google care ne-a indus iar in eroare – Universitatea mentionata apare pe malul Bahluiului, dar nici aici nu se afla faimoasa biblioteca.

Am cautat alte informatii si am aflat ca de fapt ea se afla in Palatul Universitar de la Copou, pe bdul Carol I, in stanga cum se intra pe la intrarea principala. Bibioteca Gheorghe Asachi din Iasi este deschisa si pentru cei care vor doar sa o viziteze fara a studia ceva de aici, respectand orarul de acces.

Ce are special Biblioteca Gheorghe Asachi din Iasi?

Ma asteptam la ceva mai mare, deci prima data cand am intrat m-a surprins dimensiunea ei. Obisnuindu-ma insa cu incaperea am putut sa ma bucur de decoratiunile din lemn de pe tavan, de balustradele din fier forjat ce incadrau primul etaj si de mirosul de carte veche. Imi amintea putin de biblioteca din Harry Potter, putin de cea de la Sfantul Sava din Bucuresti si inca putin de sala de informatica din scoala generala. Bibliotecara a ramas surprinsa ca venisem doar sa o admiram. Nu am stat mai mult de 10 minute ca sa nu deranjam, dar ne-au fost de ajuns.

Nu am reusit sa vad niciuna dintre celelalte biblioteci aparute in topul mentionat mai sus (dar le am pe lista!) asa ca nu pot face o comparatie. Biblioteca Gheorghe Asachi din Iasi are insa farmecul ei si merita mai multi vizitatori. Sau turistii veniti in Iasi merita sa-si clateasca ochii in acest loc.

Cu masina la Babele si Sfinx

Cu masina la Babele si Sfinx

Din seria drumurilor cu trans de la noi din tara, acum ceva timp am fost si pe Transbucegi, soseaua ce merge in muntii Bucegi si se desparte la un moment dat, o varianta ducand la lacul Bolboci si cealalata la cabana Piatra Arsa si de acolo mai departe la Babele si la Sfinx. Cu masina am mers pana unde am gasit asfalt, pana la cabana Piatra Arsa, chiar daca drumul aparea inchis circulatiei. Bineinteles ca asta nu a impiedicat pe nimeni sa se aventureze cu masina pe soseaua ingusta, inca neterminata, dar cu peisaje superbe.Babele din Bucegi
De la Piatra Arsa se putea ajunge cu jeepul chiar pana la Babele. Noi am preferat sa facem o plimbare de o ora pe jos pana la cabana denumita dupa pietrele sub forma de ciuperci sculptate de vant – Babele. Cativa metri mai incolo vantul a daltuit o alta forma interesanta – Sfinxul.
Am fi vrut sa mergem si mai departe de acolo, spre Crucea de pe Caraiman sau chiar pe varful Omu, dar ne-am oprit sa admiram peisajul, promitand sa ne intoarcem pentru alte trasee in Bucegi. Sa vedem pe cand…

Cazare in Baile Olanesti: Pensiunea Noel 3*

Pensiunea Noel Baile Olanesti

Canicula nu a inceput inca sa ne chinuie rau, dar cum se apropie vinerea ma gandesc unde mai putem scapa in weekend de Bucurestiul torid si prafuit. Valea Prahovei cu a ei aglomeratia deja nu mai este o optiune, dar la mai putin de 3 ore de Bucuresti am descoperit un loc secret, linistit, perfect pentru un weekend relaxant sau chiar o vacanta de deconectare dupa un an de munca Baile Olanesti si o cazare in Baile Olanesti pe masura – pensiunea Noel 3*.

Cazare in Baile Olanesti – cum este la pensiunea Noel 3*?

Situata la liziera padurii, in apropiere de vila lui Ceausescu, pensiunea Noel 3* din Baile Olanesti este locul perfect pentru o fuga de lumea dezlantuita. A fost inaugurata pe 7.07.2007, cifra 7 fiind cu semnificatie pentru proprietari, iar numele i-a fost dat de sarbatoarea Craciunului, o sarbatoare a familiei, a armoniei.
Construita pe fonduri Sapard, este dotata cu 12 camere dintre care 4 sunt apartamente pentru familiile cu copii. Doua dintre ele sunt de tip duplex, avand o scara interioara si un pat la etaj, o adevarata incantare pentru prichindei. Camerele sunt mari, baile incapatoare si totul este bine intretinut, facand-o comparabila cu alte pensiuni de 4 stele pe care le-am vazut.
Cazare in Baile Olanesti La parter, un living cu semineu si canapele confortabile este primul lucru care iti incanta ochiul cand intri. Restaurantul are un meniu bogat, cu bucate gustoase, traditional romanesti si italienesti si cateva feluri de mancare cum nu se mai gasesc in toata zona – scoici bine gatite, preparate de casa si un limoncelo delicios, pregatit la Olanesti dupa o reteta din Italia.

Pentru cei care vin la evenimente corporate aici, pensiunea are la ultimul etaj o sala de conferinta de 20-24 de persoane. Pentru cei care cauta relaxare, tot la ultimul etaj este amenejata o sala de masaj ce te poarta direct in Bali.
Dar foarte multi turisti nu vin aici doar pentru un weekend in care sa fuga de aglomeratia marilor orase, ci vin pentru o intreaga vacanta de refacere a trupului si a sufletului. Baile Olanesti sunt renumite pentru curele cu ape minerale vindecatoare de alergii, boli de stomac si alte neajunsuri ale corpului uman. Cei care vin pentru tratament la Baile Olanesti, pensiunea Noel ofera pachete cu cazare, mese incluse si tratament. La subsol are amenajata o baza de tratament cu aparate de ultima generatie si un medic si o asistenta angajati pentru consultatii. Daca vrei sa nu parasesti vila pe tot parcursul vacantei, nu este nicio problema – pana si apele recomandate in urma consultatiei iti sunt aduse de la izvoare.

Cum este la Baile Olanesti?

Statiunea Baile Olanesti si-a cunoscut perioada de glorie inainte de ’89. Apele ei miraculoase insa nu au disparut. Astazi, desi este a fost lasata putin in umbra, inca are toate facilitatile necesare pentru cei care vin sa se vindece, are strazile amenajate pentru promenada, are imprejurimile inca neexplorate pentru aventurieri si are liniste, multa liniste, data de marele ei atu- faptul ca inca este neaglomerata – o bijuterie nedescoperita.

Preturile actualizate pentru pensiunea Noel 3* si alte locuri de cazare in Baile Olanesti poti gasi aici.

Cascada Valul miresei din Rachitele, jud.Cluj

Cascada Valul miresei din Rachitele
Una dintre cele mai spectaculoase cascade din Romania este la Rachitele, in judetul Cluj, cascada Valul Miresei.

Cum se ajunge la cascada Valul Miresei din Rachitele?

Era de cativa ani pe lista mea de vizitat, dar nefiind usor accesibila am tot amanat-o. Anul acesta am reusit sa o vad. Dupa un drum de vreo ora din Cluj pana la Huedin, am luat-o la stanga spre Belis si dupa cativa kilometri am cotit dreapta spre Rachitele. Drumul pana in Rachitele a fost destul de prost, plin de gropi si neasfaltat, dar portiunea din Rachitele pana la popasul dinspre cascada este proaspat asfaltata, desi cam ingusta. De la popas mai sunt 2 kilometri de drum forestier si se ajunge la minunea din padure, Valul miresei – cascada inalta de 50m, in doua trepte, cu debit puternic la ajungerea noastra.
Legenda spune ca o mireasa a cazut de pe stanci in ziua nuntii si voalul i-a ramas agatat, nuntasii venind in acest loc sa o planga. Desi adanc ascunsa in padure si nu foarte usor accesibila, la cascada era plin de vizitatori. Din pacate sau din fericire pentru ea, cascada Valul Miresei din Rachitele nu este aproape de vreun drum principal, dar o zi dedicata ei, ca excursie din Cluj, este o zi reusita!

Gradina botanica din Cluj

Gradina botanica din Cluj
Nu stiu cum se face ca imi vine un chef de a vizita gradini botanice numa in anotimpuri care nu le pun in valoare. Asa am ajuns intr-un noiembrie tarziu si la Gradina botanica din Cluj, despre care multa lume imi spusese ca este mai spectaculoasa decat cea din Bucuresti.
Pe cea din Bucuresti am vizitat-o in toate anotimpurile, asa ca este nevoie de ceva cu adevarat special pentru a o depasi in inima mea. In noiembrie nu am gasit acel ceva in Gradina botanica din Cluj. Ajungand intamplator in Cluj cu un proiect, cand am avut 2 ore libere am plecat cu o colega sa o vizitam. Bucuroase ca la casa ne-au cerut carnetul de student, am lasat cinstea sa primeze si am platit biletul de vizitare intreg, recunoscand ca am depasit aceasta varsta.
Am inceput apoi sa ne plimbam pe aleile curatate de frunze, printre plante ornamentale, prin Gradina romana si Gradina japoneza, pe malul paraiasului Tiganilor, traversand poduri si podete.
Am ajuns si in laudatele sere ale gradinii, cea cu palmieri, cea cu plante subacvatice si in zona de cactusi, admirand orhidee, banani si alte plante exotice.
Taxa de vizitare a Gradinii Botanice din Cluj este de 10 lei pentru adulti si programul de vizitare este zilnic intre 8:00 si 20:00, cu orar redus pentru sere. Mai multe detalii am gasit pe siteul Universitatii Babes Bolyai, de care apartine.
Dupa vreo ora de plimbat mi-am dat seama ca nu am nimerit perioada potrivita. Gradina este superba, dar mai frumoasa ar fi cu plante verzi si flori de cires roz. Nu stiu cand voi avea ocazia sa ajung intr-o primavara sa o vad in apogeul ei. Pana atunci nu pot decat sa mi-o imaginez cum ar fi si sa ma multumesc cu vizite prin gradinile Bucurestiului.

Cazare in Alba Iulia: Pensiunea Mary Lou 4*

Cazare in Alba Iulia: pensiunea Mary Lou

In turul nostru prin Romania am vrut neaparat sa facem o oprire si la Alba Iulia. Nu a fost prima oara cand am ajuns aici, dar dupa o vizita acum cativa ani in cetatea inca in constructie si dupa 1 decembrie sarbatorit romaneste, dar cam aglomerat aici, am vrut sa vedem cetatea in tihna, asa cum este ea intr-o zi obisnuita. A fost si prima oara cand am innoptat aici si am ales ca si cazare in Alba Iulia pensiunea Mary Lou 4*.
Pensiunea MaryLou 4* din Alba Iulia

Pensiuni in Alba Iulia: Mary Lou 4*

Am ajuns in cetate destul de devreme si am folosit jumatate din zi pentru a o explora pe indelete. Cand frigul de martie ne-a inghetat suficient si picioarele au inceput sa doara de la atata plimbare, ne-am indreptat spre cazare. Cladirea pensiunii Mary Lou din Alba Iulia este moderna fiind construita in 2008 pe locul unei case batranesti, dar inauntru este decorata in stil clasic, cu accente de conac boieresc: balustrada din fier forjat, receptie din lemn masiv si camere mari.

In faza constructiei s-a adus in discutie posibilitatea de a o face gradinita. A ramas intr-un final pensiune cu 8 camere foarte mari (aproximativ 40 mp cu baie). Veniti de afara inghetati ne-a surprins placut caldura din camera si atmosfera de iatac de domnita. Mobilele sunt masive, patul mare, materialele folosite pentru decor sunt grele, decorate cu fir auriu. Si totul este aranjat cu multa atentie la detalii. Baia este pe masura camerei – spatioasa, curata si dotata cu tot ce este nevoie.

Cand am ajuns nu am gasit-o pe doamna Mary Lou si ulterior am aflat ca ea nici nu exista. Numele pensiunii vine de la cei doi copii ai familiei care o detine – Maria si Luca. Atentia la detalii ce se observa in toata pensiunea este evidenta in special la micul dejun. Acesta este servit in sala de mese de la subsol si pe langa preparatele clasice, oulale ne-au fost preparate la cerere, asa cum ne plac. Un storcator de fructe este folosit de cei care prefera sucurile naturale dimineata si pe fiecare masa, in loc de solnita obisnuita, este rasnita de sare cu sare roz de Himalaya.

Pensiunea este frecventata de sectorul business in timpul saptamanii. Turistii, atat cei straini cat si cei romani, vin mai degraba in weekend. Familiile cu copii prefera sa aleaga cazarea in Alba Iulia la Mary Lou pentru camerele mari si canapeau extra din camera. Grija pentru clienti se observa si in serviciile pe care le mai ofera pensiunea (sauna) sau in colaborare cu alti furnizori: transport la aeroport, tururi ghidate prin cetate si excursii in zona.

De ce ne-am oprit la Mary Lou in Alba Iulia?

Alba Iulia este un oras care incepe sa infloreasca din punct de vedere turistic. Pe langa cetate care a devenit un important punct de atractie, orasul este in centrul unei zone numai buna de explorat in excursii de o zi: Turda si salina ei, Hunedoara cu Castelul Huniazilor, zona Hategului, cetatile din muntii Orastiei, valea Aiudului cu cel mai frumos sat din Romania si cate si mai cate! Si dupa atata umblat ziua, seara este placuta sa ma intorc intr-o camera primitoare unde sa-mi incarc bateriile pentru noi explorari si pensiunea Mary Lou ne-a oferit tot ce am avut nevoie si mai mult!

Daca vrei sa gasesti si alte locuri de cazare in Alba Iulia sau sa faci o rezervare la Mary Lou 4* incearca aici.

Nota: Acest articol face partea din proiectul „Turul Romaniei in pensiuni si hoteluri de lux”. Scopul proiectului a fost creare unui tur pentru explorarea Romaniei si vizitarea pensiunilor si hotelurilor alese pentru cazare in acest circuit, cazari de 4 sau 5 stele.

Tot din Muntii Apuseni – Pestera Poarta lui Ionele

Pestera Poarta lui Ionele Apuseni
O alta pestera interesanta din muntii Apuseni la care ne-am oprit in turul nostru prin Romania a fost pestera Poarta lui Ionele. Nu seamana deloc cu pestera-ghetar de la Scarisoara, dar are frumusetea ei.
Amenajata de curand, cel mai impresionant aici mi s-a parut intrarea, un arc perfect in stanca, avand o inaltime de peste 17 m. Din Garda de Sus la stanga venind din Arieseni, in cheile Ordancusei, pestera Poarta lui Ionele este usor accesibila.
Legenda spune ca ea a fost ascunzatoarea unui haiduc viteaz pe nume Ionele. Astazi ascunde o colonie de lilieci si un lac subteran care inunda pestera cand precipitatiile sunt puternice. Cu ajutorul scarilor amenajate se poate vizita interiorul ei, pana in capat la lac.
Taxa de vizitare a pesterii Poarta lui Ionele a fost de 10 lei pentru un adult si program de vizitare are tot anul. Romania are o groaza de pesteri frumoase si chiar daca aceasta nu este dintre acelea spectaculoase, vizitarea ei nu ia mult timp, asa ca o oprire aici merita din plin!

Cazare in Arieseni: pensiunea Casa Motului 4*

Pensiunea Casa Motului Apuseni

Dupa pesterile din Apuseni ne-am dus direct la locul de cazare in Arieseni. Pentru noaptea petrecuta aici ne-a fost usor sa gasim o pensiune care sa faca parte din proiect pentru ca nu sunt multe cele de 4 stele, iar Casa Motului din Arieseni a fost prima noastra alegere.

Cazare in Arieseni: Cum a fost la Casa Motului 4*?

De afara pensiunea arata ca o cabana tiroleza din Alpi, dar de fapt arhitectura ei a fost inspirata de vechile case din zona cu acoperisul pana aproape de sol. Camerele sunt mari, primitoare, cu mobilier din lemn masiv si decorate in culori vesele si modele florale. Toate au o canapea pentru relaxare, gen divan, unele au scara interioara care separa un fel de living de dormitor, iar apartamentul, cel mai spatios din toata vila, are canapeaua si fotoliile dispuse in jurul unui semineu.

Baile au faianta colorata si obiecte sanitare ce imita cuprul. In camera noastra era o atmosfera placuta, de acasa, singura diferenta fiind ca atunci cand am privit pe geam nu am vazut blocuri gri, ci munti albi si brazii verzi. Cazare in Arieseni

Restaurantul este spatios si in el am servit preparate traditionale. Livingul este amenajat pe albastru, cea mai impunatoare aici fiind soba facuta pe comanda la Medias si inspirata de soba din castelul de la Savarsin. Dar oricat de placut este in interiorul cabanei, in Apuseni nu vii sa stai inauntru. In curte, Casa Motului are o pajiste larga, loc de joaca pentru copii, gratar si bancute pe care am stat sa ascultam susurul raului ce trece pe langa.

Este frumos amenajat la Casa Motului, dar atmosfera de aici este intretinuta de oamenii care au pensiunea si care pentru mine au fost exemplu de ospitalitate. In discutia cu ei am apreciat mult viziunea sanatoasa asupra modului de a face turism si de a trata clientii. De la excursii optionale pe traseele din Apuseni, cu picnic traditional la pranz sau vizite la un muzeu traditional pentru a vedea cum se toarce, cum se tese si cum se coace painea in cuptor, pana la bicilete, taiatul porcului pentru turisti si chiar un festival in propria curte(festivalul balmosului), Casa Motului le are pe toate!

De ce ne-am oprit in Arieseni la Casa Motului?

Cand am creionat traseul mi s-a parut nenatural sa nu includ si Apusenii in el si asa am ajuns la Casa Motului. Apusenii inseamna cel mai mare ghetar din lume(Scarisoara), pesteri nenumarate(Poarta lui Ionele, Pestera Ursilor, Vartop), trasee montane pline de surprize (Cheile Galbenei, Cetatile Ponorului), obiective naturale(Groapa Ruginoasa) si peisaje greu de descris in cuvinte. Din Bucuresti sunt mai greu accesibili, dar ma voi opri la ei de fiecare data cand voi avea ocazia!

Am plecat dimineata de la Casa Motului din Arieseni, dupa un mic dejun facut pe dorintele fiecaruia si cu promisiunea sincera de a ne mai bucura de ospitalitatea lor. Aventura noastra in Apusenii nu s-a incheiat aici pentru ca ne-am continuat traseul traversand muntii pe drumul de la Albac la Belis, un drum superb!

Alte locuri de cazare in Apuseni poti cauta aici.
Nota: Acest articol face partea din proiectul „Turul Romaniei in pensiuni si hoteluri de lux”. Scopul proiectului a fost creare unui tur pentru explorarea Romaniei si vizitarea pensiunilor si hotelurilor alese pentru cazare in acest circuit, cazari de 4 sau 5 stele.

Pestera Scarisoara pe final de iarna

Pestera Scarisoara din Apuseni

Am vizitat ghetarul de la Scarisoara si in miezul verii si pe final de iarna. Vara e diferenta mare de temperatura intre ce e afara si ce gasesti inauntru si iarna e greu pana ajungi inauntru, deci experientele difera.

La inceput de martie am ajuns din nou la Scarisoara dupa ce ne-am oprit la pestera Poarta lui Ionele. Cei 10 km pana acolo din Garda de sus erau curatati de zapada asa ca am ajuns usor. Am lasat masina chiar langa punctul de informare, am facut plimbarea de 10 minute prin padure si ne-am cumparat biletul de intrare.
 

Venind de la pestera Vartop unde dupa un drum lung neasfaltat si inzapezit am nimerit intr-un catun pustiu si am gasit doar o hartie cazuta in zapada care anunta ca programul de vizitare al pesterii ghetar Vartop este intre 15 iunie si 15 septembrie si dadea un numar de telefon pentru info, ne-am bucurat ca la Scarisoara am gasit deschis. Deschis, dar neamenajat.
Scarile care coboara la ghetar sunt din fier si erau pline de zapada. N-am crezut ca ajungem intregi jos. Bara de sprijin era sloi si neavand manusi am folosit o esarfa ca sa nu raman cu mainile lipite. Si podetul ce duce in spate, la „Catedrala” era plin de gheata. Am patinat pana am ajuns sa vedem ceva si am evitat cu brio cateva cazaturi.
Privelistea frumoasa, nimic de zis! O lume de gheata sub pamant adapostita de zapada la intrare.
Am patinat inapoi spre iesire iar urcarea pe treptele albe a fost parca mai usoara decat coborarea. Taxa de vizitare a pesterii Scarisoara a fost de 10 lei si am vazut ca program de vizitare are tot anul. Parca vara impactul e mai mare cand vii de la 30 de grade si cobori in grota, dar si iarna merita o coborare in adancuri pentru a vedea cel mai mare ghetar din Romania, ghetarul de la Scarisoara.

Cazare in Simleu Silvaniei: pensiunea Silva 4*

pensiunea Silva Simleul Silvaniei

Stiam ca judetul Salaj nu este considerat zona turistica, dar am descoperit aici cateva atractii unice la noi in tara, concurente demne ale celorlalte, mai cunoscute. Asta m-a facut sa le includ in proiectul nostru, ”Turul Romaniei in pensiuni si hoteluri de lux” si pentru a le vizita am ales ca loc de cazare in Simleu Silvaniei Pensiunea Silva 4*.

Cazare in Simleu Silvaniei: pensiunea Silva 4*

Dupa drumul frumos peste muntii Apuseni am ajuns la Huedin si de acolo am luat-o mai departe spre Zalau pana la Simleul Silvaniei. Peisajul in zona este de vis-dealuri verzi cu pomi infloriti ( am nimerit si noi in perioada prielnica) si sate transilvanene cu acoperisuri tocmai iesite de la iernat.

Pensiunea Silva, care a luat numele de la orasul ei gazda, se afla chiar pe soseaua principala care taie Simleu Silvaniei, este bine semnalizata si destul de aproape de centru. Desi inauntru este moderna, cladirea care o gazduieste pastreaza la exterior arhitectura veche a caselor de secol XIX din oras, case construite temeinic, cu pereti de jumatate de metru si porti inalte, ascunzatori perfecte de privirile indiscrete. Curtea este larga, cu parcare mare si spatiu verde in capat. In stanga este amenajat un colt verde cu plante ornamentale, cu helesteu de carasi aurii si o fantana curgatoare.

La parterul pensiunii se afla restaurantul, sala mare de evenimente si barul. Camerele sunt deasupra si, desi am nimerit o petrecere privata cu multi copii in noaptea petrecuta aici, am dormit bustean, tavanul fiind izolat. M-am simtit ca intr-o oaza de liniste aici. Camerele sunt mari, duble sau triple, cu mobilier de lemn sculptat, cum ma asteptam intr-o pensiune cu nume de padure. Interesante mi s-au parut baile spatioase, cu cabinele lor de dus cu hidromasaj.Cazare in Simleu Silvaniei

Restaurantul serveste preparate traditionale romanesti si alte mancaruri reinterpretate de bucatar in stilul propriu – am incercat snitelul fantezie, delicios si cu un aspect nemaiintalnit.

Atractii turistice in Simleu Silvaniei

La cativa zeci de kilometri de Simleu se pot vizita Gradina zmeilor, o rezervatie geologica unica in tara si Gradina botanica din Jibou. Timp am avut doar pentru Gradina zmeilor. Mai aproape de pensiunea Silva am ajuns la manastirea Bic, cu a ei bisericuta de lemn, si chiar in oras am vazut cetatea Bathory, ramasa de la familia cu acelasi nume si Muzeul holocaustului din Simleu. Vara am inteles ca atractia numarul unu in oras ramane o plimbare pe dealul Magura pana la ruinele vechii cetati Dacidava.
Am stat doar o noapte la pensiune Silva din Simleu Silvaniei, dar nu mi s-a parut suficient pentru a explora zona pe indelete. M-as intoarce vara aici pentru a ma bucura si de natura, nu doar de atractiile zonei. Alte locuri de cazare in Simleu Silvaniei puteti gasi aici.
Nota: Acest articol face partea din proiectul „Turul Romaniei in pensiuni si hoteluri de lux”. Scopul proiectului a fost creare unui tur pentru explorarea Romaniei si vizitarea pensiunilor si hotelurilor alese pentru cazare in acest circuit, cazari de 4 sau 5 stele.