Trogir este unul din multele orase croate de pe malul Adriaticii si in afara de un nume dur, la prima vedere nu are ceva aparte. Doar la prima vedere.
Trogir este piatra incinsa, e miros de mare, e verdeata agatata de ziduri, e surpriza la fiecare colt, e magie! Este diferit de toate celelalte pentru ca se intinde pe doua insule si o bucata de continent si fiecare din aceste trei parti ale lui are parca o alta atmosfera.
In patrimoniul UNESCO este inclus doar centrul vechi aflat pe insula mica, singurul pe care am reusit sa-l vizitam in fuga.
Cum se ajunge in Trogir, Croatia?
Am lasat Sibenik-ul in urma si dis-de-dimineata am plecat pe drumul ce urma sa ne duca pana in Sveti Stefan, Muntenegru, la 400 de km mai jos.
Programul din acea zi cuprindea drumul de 400 de km, vizitarea Trogir-ului, vizitarea Dubrovnik-ului si o scurta oprire in Kotor, Muntenegru, cel mai sudic fiord al Europei.
Toata lumea stia de Dubrovnik, este vedeta Croatiei, asa ca toti inclinau sa sarim peste celelalte opriri ca sa avem mai mult timp acolo. Eu vazusem insa cateva imagini din Trogir care ma convinsesera asa ca i-am rugat pe ceilalti sa se lase si ei convinsi!
In Trogir exista doua variante de a ajunge: din autostrada Zagreb – Split, de la iesirea spre Trogir se fac aproximativ 17 km pana in oras sau pe drumul national, paralel cu autostrada se fac 20 de km din Split.
Parcare in Trogir
Fiind statiune, Trogir-ul este destul de aglomerat, iar strazile sale destul de inguste; de aici si problema locurilor de parcare. Au cateva parcari amenajate. Cele mai convenabile pentru vizitarea centrului sunt cele de pe partea continentala, iar de acolo ai putin de mers.
Locuri de vizitat in Trogir
La ora 10:00 cand am ajuns in oras, acesta deja se aglomerase de turisti. Stiam ca centrul vechi se afla pe prima insula, asa ca am zis sa ne apropiem cat mai mult de el. Din pacate pe prima insula nu este nicio parcare si deja intrasem intr-o coada de masini. Se pare ca toti se decisesera sa viziteze Trogirul din masina! Cu atata concurenta in jur am pierdut o jumatate de ora pana am ajuns pe a doua insula unde am putut sa intoarcem.
Partea continentala a Trogirului aduce foarte mult cu o statiune de pe litoralul nostru: aglomerare de turisti in costume de baie cu mingi si colace si masini stand in cozi interminabile.
Pe insula mica, pe care se afla centrul orasului, Trogirul se transforma in locatie istorica: pare ca lucrurile nu s-au mai schimbat de o mie de ani aici. Cladirile au maxim doua etaje si sunt din piatra, astfel incat nu le poti ghici varsta. Totul este piatra aici: peretii caselor, pavajul stradutelor, bisericile si arcadele. Peisajul este colorat doar de obloanele albe, de cateva terase cu masute si scaune de lemn si de cate o batranica ce mai apare la geam pentru a-ti aminti ca esti intr-un oras locuit, nu intr-un muzeu.
O plimbare pe acele stradute este fascinanta: nu stii niciodata daca treci prin curtea cuiva sau chiar acolo este strada. Cand te astepti sa ajungi intr-o fundatura, ti se deschide in fata o piata imensa cu o biserica, tot din piatra. Surpriza cea mai placuta este cand iesi din centru pe faleza, iar piatra se transforma in verdeata si cladirile in palmieri. Coltul de sud-vest al insulei este pazit de o fortareata: Kamerlengo. Aceasta se poate si vizita, dar din lipsa de timp am preferat sa ne mai pierdem putin prin centru.
A treia parte a Trogir-ului se afla pe o insula mai mare. Cele doua insule si partea continentala sunt unite prin cate un pod. Cred ca aceasta este zona mai turistica a orasului, dar mi s-a parut la fel de aglomerata ca partea continentala.
Am stat cel mult doua ore in Trogir, dar poate din cauza luminii de dimineata, a mirosului de mare sau al sentimentului de vacanta intalnit la fiecare colt orasul mi s-a parut magic. In plus, in preferintele mele cel putin, a depasit cu mult laudatul Dubrovnik. Mai exista oare in Croatia si alte locuri mai putin cunoscute dar la fel sau poate chiar mai surprinzatoare ca Dubrovnikul?