Traseu usor in Elvetia boema – Pietrele din Tisa

Pietrele Tisei traseu

Intr-o zona mai putin vizitata din nord-vestul Cehiei, langa oraselul Tisa, se ascunde un regat de stanci, cadru perfect pentru orice poveste fantastica si locul ideal pentru un traseu usor de 2 ore – Pietrele din Tisa. Parcul national Elvetia saxona si boema este recunoscut pentru formatiunile geologice spectaculoase, dar Pietrele din Tisa parca le intrece pe toate!

Dupa o jumatate de zi de vizitat minunatiile din parc (Podul Bastei si punctul de belvedere din Labska Stran), am ajuns pe dupa-amiaza langa Tisa, unde am lasat masina intr-o parcare amenajata. Am urcat putin pe langa biserica pana am ajuns in zona cunoscuta ca Tiske steni sau Tisa walls. Magia locului este data de labirintul de stanci inalte printre care te poti plimba sau poti face catarari, daca esti amator. Aici a fost filmat si “Cronicile din Narnia”.

Cu greu am gasit informatii dinainte, toate siteurile pe care am intrat fiind doar in ceha. La fata locului am avut alta problema: oamenii nu vorbeau engleza si rupeau doar cateva cuvinte in germana. La intrarea in zona se achita un tarif modic in schimbul caruia am primit si 2 carti postale. De la toneta unde se achita intrarea, in dreapta este traseul mai lung si mai usor, circular, care se termina de unde a inceput. Pe el se mai poate intra din alta parte, dar nu am gasit cum se ajunge acolo. Traseul din stanga, mai greu pentru ca presupune putina urcare, este mai spectaculos si ajunge intr-un punct de unde se vede toata zona de sus. Ambele trasee se fac in 2 ore si sunt perfecte pentru cei neexperimentati intr-ale muntelui. 

Noi am ajuns aproape de finalul programului si am achitat taxa de intrare. Accesul in zona nu este interzis in afara programului, noi incepand al doilea traseu dupa ce toneta cu bilete fusese inchisa. Am nimerit aici intr-o zi torida, cu soare arzator si am inceput traseul deja transpirati. Pe langa stancile imense pe care nu ne mai saturam sa le admiram ne-am bucurat si de racoarea placuta oferita de ele. Deci plimbarea asta este excelenta si pe canicula. Formatiuni care mai de care mai ciudate, pereti de stanca perfect verticali, pietre care stau sa cada, scari stramte care nu stii unde te duc si privelisti de vis, pe toate le-am gasit aici. Zona m-a lasat fara cuvinte. In Romania exista ceva asemanator in Salaj, la Gradina Zmeilor, dar nu atat de spectaculos.
Cu greu ne-am urnit sa plecam mai departe. Pietrele din Tisa ne-au fermecat pe deplin si nu ne venea sa credem ca nu sunt celebre deja. Pe traseu ne-am intalnit doar cu alti 2-3 calatori. Zona este aproape de Praga, urmatoarea noastra oprire, si merita din plin o excursie de o zi aici chiar intr-un city-break mai lung in capitala Cehiei.

Punctul de belvedere din Labska Stran, Cehia

Punctul de belvedere din Labska Stran

Am avut o zi intreaga sa exploram parcurile naturale Elvetia saxona si boema si am folosit-o la maxim. Dupa podul Bastei am trecut granita in Cehia pe la Hrensko si mergand tot pe langa autostrada ne-am afundat in padure ca sa ajungem la punctul de belvedere din Labska Stran.
Labska Stran este un orasel din Cehia departe de atractiile cunoscute, un loc in care nu as fi ajuns niciodata daca nu sapam internetul dupa locuri frumoase intre Dresda si Praga. Ne-a atras punctul de belvedere din Labska Stran, un balcon imens de piatra de unde se poate admira raul Elba si peisaje de vis.
Pana sa ajungem aici am mers pe drumuri pustii ce urca prin paduri dese, am trecut prin cateva sate uitate si am verificat de cateva ori GPS-ul sa vedem daca nu cumva am gresit traseul. In parcarea de langa Labska Stran mai era o singura masina. Dar asta ne-a bucurat. Terasa de piatra construita in secolul 18 special pentru a admira canionul format de raul Elba cu stancile lui abrupte a fost doar a noastra! Ne-am plimbat de la un capat la altul, am facut poze din toate unghiurile fara sa asteptam dupa cineva si am lasat privelistile sa ne inunde cu energie.

Langa punctul de belvedere din Labska Stran se afla un hotel de 3 stele pentru cei care vor sa se bucure de imprejurimile locului. De aici se ajunge usor cu masina in celelalte puncte principale din parcul Elvetia boema si, din ce am citit, se pot face si trasee pe jos in munti. Ocolul pana la punctul de belvedere din Labska Stran nu ne-a luat mai mult de 2 ore si, desi admirasem raul Elba si de pe podul Bastei, privelistea de aici si terasa de piatra au meritat acest timp. A treia oprire si ultima pe ziua respectiva a fost intr-un alt loc magic, la pietrele din Tisa.

Podul Bastei din parcul national Elvetia saxona, Germania

Podul Bastei Germania

Plecand din Dresda, am avut o zi intreaga la dispozitie pentru a explora parcurile nationale Elvetia saxona si Elvetia boema inainte de a ajunge la Praga. Podul Bastei din Elvetia saxona a fost singura noastra oprire in partea germana a parcului. In rest ne-am lasat incantati doar de drumurile superbe prin padure si de oraselele cochete de pe malul raului Elba.

Cum se ajunge la podul Bastei?

La podul Bastei totul este organizat in stil nemtesc. Din drumul de la Lohmen la Hohnstein un indicator indruma turistii in dreapta spre pod. Exista in apropiere 2 parcari unde se poate lasa masina. Prima, cea mai mare, este la o departare de 40 de minute de mers pe jos, pe drum drept. Exista insa si un autobuz cu plata care circula din jumatate in jumatate de ora pentru cei care vor sa-si pastreze picioarele odihnite pentru explorarea zonei. A doua parcare, mult mai mica, este chiar la intrarea in zona podului si langa statia de autobuz ce aduce turistii de la prima parcare. In general este plina si foarte greu se gasesc locuri libere aici.
Noi am lasat masina in prima parcare si am facut traseul pe jos pana la intrarea in padurea ce ascunde minunatia de pod. Desi era in cursul saptamanii zona era impanzita de turisti.Am pornit-o usor pe carare spre prima oprire: hotelul si restaurantul cu belvedere din apropierea podului. Este singurul loc din zona care are si toaleta, asa ca era vizitat intens. De la hotel se coboara pe o carare ingusta pana la pod, cu opriri din loc in loc pentru peisaje de vis si poze fara numar. Actualul pod Bastei este construit in secolul 19 din gresie si uneste mai multe formatiuni stancoase. Este atractia principala a locului, desi ulterior s-au construit mai multe podete intre pietrele imense rasarite parca din pamant. Dupa traversarea podului urmeaza un traseu lin pe aceste podete, accesul aici fiind cu plata. Nu este un traseu pentru cei cu rau de inaltime sau pentru cei care nu stau bine cu inima pentru ca printre sipcile de pe pasarele se pot admira varfurile brazilor de dedesubt. Respiratia ne-a fost taiata pe rand de inaltimea la care ne plimbam pe niste scandurele de lemn si de privelistile de vis oferite de raul Elba. Tot de aici am admirat podul Bastei din fata. Intreaga plimbare pana inapoi la statia de autobuz a durat cam o ora – o ora jumate. Am luat autobuzul si ne-am intors la masina pentru a ne continua excursia printre minunatiile din parcul national. Am facut traseul in tihna, fara sa ne grabim, bucurandu-ne din plin de senzatiile tari oferite si admirand zona de sus. Nu simt ca as fi stat mai mult aici, mai ales ca aveam si alte puncte de belvedere in plan, ca cel din Labska Stran. Si dintre atractiile din Elvetia saxona simt ca am ales bine sa ne oprim aici.

Parcurile nationale Elvetia saxona (Saxon Switzerland) si Elvetia boema (Bohemian Switzerland)

Parcul national Elvetia Saxona Germania

La granita dintre Germania si Cehia, de o parte si de alta a raului Elba, natura si-a facut de cap si a plantat din loc in loc formatiuni de piatra care mai de care mai ciudate si mai interesante, creand unul dintre cele mai spectaculoase parcuri nationale din Europa si preferatul meu pana acum: Elvetia saxona (Saxon Switzerland) si Elvetia boema(Bohemian Switzerland). Este de fapt un singur parc impartit in doua tari care ii si dau cele 2 nume: partea din Germania este Elvetia saxona, facand parte din landul Saxonia si partea din Cehia este Elvetia boema, aflandu-se in regiunea Bohemia.

De ce un parc numit Elvetia in Germania si Cehia?

Numele a fost dat regiunii de doi artisti elvetieni din secolul 18, care ajungand aici au descris zona ca fiind foarte asemanatoare cu tara lor, dar fiind totusi in Saxonia au numit-o Elvetia saxona. De atunci asa I-a ramas numele, chiar daca initial poate crea confuzii.
Pana iarna trecuta nu auzisem despre acest parc national. Auzisem vag despre atractii din el, dar fara sa imi trezeasca vreun interes. Cautand insa daca se mai poate vedea ceva intre Dresda si Praga am gasit o lume de basm, un loc ascuns plin de minunatii naturale. Aproape ca mi-a dat peste cap planificarea turului si asa am ajuns sa stam doar jumatate de zi in Dresda si o zi in Praga incercand sa vedem cat mai multe aici. Printre cataratori si montaniarzi zona este foarte cunoscuta, oferind trasee pentru toate gusturile si peisaje feerice. Pentru cei mai putin aventurieri este insa la fel de spectaculoasa si destul de usor accesibila.

Ce se poate vedea in parcul national Elvetia saxona?

Partea din Germania, deloc surprinzator, mi s-a parut mult mai bine organizata decat partea ceha. Pe site-ul parcului am gasit lista cu toate obiectivele ce pot fi vazute aici, iar la fata locului traseele au fost foarte bine marcate si totul aranjat.
Dintre atractiile partii saxone as fi vazut cu drag:

  • Podul Bastei
  • Valea Biela
  • Cetatea Stolpen
  • Fortareata Königstein
  • Oraselul Rathen
  • Papststein cu observatorul din piatra
  • Oraselul Bad Schandau

Si lista poate continua. Ne-am oprit insa doar la podul Bastei, cel mai spectaculos monument al naturii din Elvetia Saxona. Si asta pentru ca ne-am grabit catre Elvetia boema.

Ce se poate vedea in parcul national Elvetia Boema?

Desi mult mai putin vizitata decat surata ei din Germania, mai slab organizata si promovata aproape deloc, Elvetia boema mi s-a parut mai spectaculoasa. Aici mi-a fost greu sa decid unde sa ne oprim si ce anume sa lasam in urma pentru ca lista de atractii era daca nu mai lunga, macar mai consistenta:

Dintre toate ne-am oprit in Labska Stran la punctul de belvedere si am facut cele 2 trasee printre pietrele Tisei. Este putin fata de ce mai aveam prin zona, dar tocmai de aceea cred ca parcul merita o vacanta dedicata exclusiv lui si comorilor pe care le ascunde. Nu stiu cand vom mai ajunge aici, dar cand vom avea nevoie de o escapada mai lunga in natura va fi primul pe lista mea!